Inceputuri

..in urma cu peste douazeci de ani.....doua ore de zbor deasupra marii, purtand cu noi toate temerile pentru ce va fi,dar si sperante ....multe, multe sperante.....
ce-am lasat un urma stiam bine...de fapt n-am lasat totul,ci am luat cu noi pentru totdeauna,amintirile cele mai pretioase.... care erau si sunt,o parte din viata noastra
.....ce va fi ?????.era pentru noi atunci, o foaie alba, inca neinceputa ...
ma uit in oglinda prezentului si vad marea,stralucind sub privirea arzatoare a soarelui si daruindu-i lui si noua,ofranda smaraldelor, turchizelor si coralul dragostei sale....o aud ....la doi pasi de mine.....
intorc putin capul si vad ...cu ochiimintii ..plaiurile verzi,plaiurile mioritice,care te poarta cat cuprinde si iti infasoara trupul si sufletul cu aerul inmiresmat, de verde si de flori......
acum stiu,doua tari.....doua iubiri,...amandoua frumoase,amandoua imi incalzesc
sufletul asa cum sunt, diferite total una de alta...

ROMANIA

Tatiana Stepa Copacii fara padure	Tatiana Stepa Galbena gutuie

"...Nu am avut: mame care lucreaza/ divorteaza etc./ card,/ pasaport,/ masina de spalat si/ masina de uscat rufele, vasele,/ aer conditionat,/ termopan,/ calculator si weburi,/ posta electronica si internet,/ telefon care merge ca un catel dupa tine,/ DVD,/ Mazda,/ Moluri si Gimma,/ mancaruri congelate,/ confectii fara probe la croitoreasa,/ „Weekend” in loc de sfarsit de saptamana,/ ziare de weekend pentru care iti trebuie un hamal,/ cuptor cu microunde,/ „rating” la televiziune,/ carti americane cu retete de fericire sigura. Am avut: Optsprezece ani .............."
Spune scriitoarea Riri Manor si cata dreptate are..............

si as completa eu :nu numai la 18 ani dar chiar si mai tarziu
la 20, 20 plus inca nu existau multe din cele enumerate mai sus,nici nu ne gandeam cum ar fi daca le-am avea....aveam tineretea si asta ne facea sa ne simtim puternici, frumosi, sa simtim si sa traim cum numai la tinerete o faci
nu conta ca pentru a pleca putin in vacanta la mare sau la munte,trebuia sa dam cateva meditatii ca sa facem rost de bani...
daca plecam la mare trebuia sa ne confectionam singure costume de baie,dupa vreun jurnal de moda strain (cele care se gaseau erau de neimbracat )...
ajunsi la mare dupa ore si ore de calatorit cu trenul ne stabileam undeva ...
pentru plaje ,caram in fiecare zi si cele 4 bete si un cearceaf pentru a ne face cort....seara dansam de rupeam,cand ne permitea buzunarul intram la gradina de vara ,cand nu, dansam pe langa gradina ...
la munte cu un mic ruxac si ustensile inchiriate...nu poposeam la hoteluri de lux, ci la cabane ieftine cu dormit la comun (prici-se numeau si erau doua paturi suprapuse -in ficare dormind,,unul langa altul cate 10-15 persoane)
dar ce conta ,cand de la fereastra cabanei Caraiman,vedeai noaptea ca din avion parte din Valea Prahovei cu luminitele ei feerice
ziua tot muntele si toata padurea erau ale tale .... daca vroiam sa poposim si in orasele de munte inchiriam la" gazda"cateva zile ,curti curate ,pline de flori , unde din inaltimi ne priveau muntii in toata splendoarea si maretia lor ......
zau ca nu ne trebuia mai mult .....

si aici a pus Dumnezeu mana...

ce tineri si frumosi eram

Poveste de iarna
La Valea Calugareasca

printre nameti,saniute, vinuri,fripturi si muraturi,prieteni ....o casuta mica intr-o livada alba de zapada....un wC-la..km "unu" distranta ......am petrecut o saptamana de neuitat...

unul din prieteni a fost repartizat dupa terminarea facultatii la intreprinderea viticola din Valea Calugareasca .....i s-a repartizat o casuta, intr-o livada imensa....
ne-a invitat intr-o iarna,dupa Revelion sa petrecem o saptamana la el .....
bineanteles ca n-a fost refuzat.... am adunat cate ceva rezerve de mancare si haine si am pornit la drum....
prima escala a fost in plin camp,unde ne-am trezit ca de fericiti ce eram, am coborat la o halta, inainte bine de statie....induiosetor, sa mergi cam o ora, pe calea ferata inzapezita ....deoarece ningea necontenit.......in jur nici tipenie ......doar alb, alb imaculat si cerul si pamantul.....
intr-un tarziu am ajuns in gara, unde ne astepta prietenul,aproape om de zapada..... care, nebanuind isprava noastra era deja ingrijorat .
ne-am dus acasa si bucurosi de revedere ne-am pus pe taclale,baut tuica fiarta cu piper..... si tot felul de bunatati pe care mama lui le adusese din Moldova, de Anul Nou..carnati caltabos jumari si bineanteles, pe fereastra tronau trei borcane mari cu tot felul de muraturi.(spre marea mea bucurie)....
a doua zi, wow!, a fost una din cele mai minunate zile petrecute acolo.......
am fost invitati sa vizitam intreprinderea viticola si nu doar asa prin prejur ci inclusiv biblioteca de vinuri,care era compusa din niste hale imense,in care tronau butoaiele de vinur,i inalte pana in tavan,....
fiecare butoi avea body guardul lui,care s-ar fi simtit jignit daca nu degustam si din odrasla lui cate un pic....
si asa,dupa indelungi degustari, daca mai tineam minte cum ne cheama??!!......
cand am simtit ca trebuie sa punem dop la butoaie, prietenul care trebuia sa mai ramana la servici....ne-a pus pe saniute si p'aci ti-e drumul....care drum??..ca noi nu-l vedeam..erau doar serpuiri printre delusoare .....unde vara poposea via...
eram cand pe sanie,cand sub sanie....cand in cap cand in picioare
important este ca am reusit sa ajungem...sa ne aruncam direct in pat...
seara,ne-am adunat cu toti colegii prietenului la caminul comunal unde in sala de sedinte, eliberata de scaune,s-a lasat cu dans,gratar facut pe jar,tuici,vinuri si "porcarii" si cozonac de prin toate colturile tarii,trimise de mamici....toata sederea acolo a fost incununata de o ninsoare de zile mari ce parca nu se oprea stiind cat o iubim si parca se lua la intrcere cu caldura care ne-a adus-o "degustatul"....
pana si drumul la km "unu",in toiul noptii a fost motiv de distractie ....
la intoarcere am ramas in trenul tras pe linie moarta, vreo jumatate de ora,numai ca sa nu schimbam brusc atmosfera si starea de spirit cu care veneam de acolo, cu mocirla inevitabila si zgomotul din Bucuresti



in Bucuresti...alta iarna
cum va incalzeati iarna casa ???...aveati incalzire cu gaze la soba,lemne,calorifere?... noi la bloc aveam incalzire centrala care, la fel ca toate celelalte functiona comform directivelor ,atat cat sa sa inghete toata lumea din cartier la fel ....in asa fel incat te simteai obligat sa aduni din casa tot ce te poate incalzi ,inclusiv perechea .....sa te furisezi in pat...functiona bine treaba si statul impusca teri iepuri dintr-o data :
1-te incalzeai cu instalatii prorii facand economie statului
2-amortit de frig si apoi molesit de caldura din pat uitai ca ai stat degeaba la coada la carne citeva ore si carne n-a sosit ...dar ai inghetat bata.,si injurand de mama focului plecai sa te razbuni ,la statia de autobuz si aveai la dispozitie timp berechet pentru "razbunare" cel putin o jumatate sau trei sferturi de ora in ger napraznic sa astepti autobuzul.. care mai facea si pe nebunul si sosea cu lumea ciorchine pe scari...
3- apoi,daca tot erai in pat, faceai tot posibilul sa te comporti dupa cum sunau directivele in legatura cu cresterea populatiei si asa.....trecea iarna.....anotimp de fapt tare iubit......si venea minunata primavara ...venea cu inundatii,ca se dezghetau caloriferele....asa se spunea pe atunci,cu simtul umorului romanesc pana si de necaz se facea haz.... pana la capat am rezolvat-o cu caldura pentru iarna.....mergand in vizita la un prieten, cand ne-a deschis usa ne-a invaluit o caldura, dorita de ani de zile....... .. ce ??cum???de unde ????? mandru ne-a poftit sa vedem in bucatarie,unde pe aragaz trona noua inventie . ....o oala mare adusa din moldova, de pe langa Putna,din cele in care se facea ciorba de potroace la nunti si boteze, trona cu fundul in sus pe focul aragazului si raspandea o caldura care ne-a bucurat sufletele noastre tinere si frumoase si ne-am distrat aproape toata noaptea...nici nu acontat apoi ca nu mai circula numic la plecare ,am mers pe jos destule statii, pe un frig naprasnic...si colac peste pupaza n-am rezistat tentatiei de-a ne aseza la o coada formata in fata unei macelarii,unde am facut turturi cam patru ore pana a sosit "carnea"...mai bine zis "porc cu mesada"si diverse alte "tacamuri" de curcan..peste cateva zile am adoptat si ideea nastrusnica "oala" ne-am dus prin magazine si am avut noroc,am gasit si-am cumparat si noi o oala ceva mai mica, sa ne incalzeasca iarna.. au urmat apoi tot felul de inventii, dar inghetati sau nu , iubirea pentru iarna ramanea la fel de mare..eu cel putin, sunt "omul iernii",cu toate ca iubesc extraordinar de mult florile,care necesita caldura verii.... cam asa erau iernile pe atunci dar orice greu pare mai usor cand esti tinar si frumos

bratari si coliere din ceramica lucrate de mine(foto by Dana)


De ce iubim femeile
(Mircea Cartarescu)

...."Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles.
Pentru ca isi deseneaza si-si picteaza fetele
cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru
subtirime-a lui Giacometti.
Pentru ca se trag din fetite.....
Pentru ca scriu fie extrem de delicat,colectionand
mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina.
Pentru ca sunt extraordinare cititoare,pentru care
se scriutrei sferturi din poezia si proza lumii.
Pentru ca le innebuneste „Angie” al Rolling-ilor.
Pentru ca le termina Cohen".

cateva modele pentru moda 2010

dantela ....dantela ...multa dantela ,iata ce ni se pregateste noua,femeile, in anul 2010.... asta pentru ca poate am uitat cat de delicate suntem si cat ni se potriveste ceva care sa scoata asta in evidenta... dantela din crestet si dece nu si pana'n talpi...spun pantofii Valentino dichisiti deja pentru noul an

moda chanel primavara vara 2010

bratari si coliere din piele si pietre

de asemeni creeatia mea..

coliere si cercei din pietre semipretioase cu argint

ca si acestea, lucrate in 2008

bratari si coliere din pietre semipretioase si ceramica

coliere si bratari cu pietre semipretioase

lava,coral,carnelian,turchize si cuart cu adaus de margele de ceramica

si piatra de acropole,facute tot in 2009

"Aseara ti-am luat cercei,
Si-acum te vad fara ei,
Pai cine ti-o mai lua cercei,,
Sa se spanzure ca ei,

Aseara ti-am luat margele,
Si-acum te vad fara ele,..
Cine ti-o mai lua margele,
Sa se desire ca ele,

Aseara ti-am luat inel,
Si azi te vad fara el,
Cine ti-o mai lua inel,
Sa se-ncovrige ca el"

au inflorit merii la Cislau........ si in Radului, liliacul.....

sunt sentimente,pe care le porti in suflet toata viata...nu vor sa plece?!?? ....nu le lasi sa plece?!??..hm !se simt parca bine cu tine, pazite in cochilia sufletului...dar
reanoite mereu si mereu...
fie ca straluceste soarele deasupra marii,tu vezi inaintea ochilor zapada si o simti parca scartaindu-ti sub talpi...dar este doar nisipul
tai o felie de pepene verde si rece si parca simti in nari mirosul de zapada proaspat ninsa in zilele de ger....
primesti o orhidee minunata,o iubesti, o ingrijesti nu teinduri sa-ti iei ochii de pe incantatoarele ei flori si in acelasi timp iti zboara gandul la mirificul ghiocel, care nu l-ai mai primit,nu l-ai mai vazut sau mangaiat de peste douazeci de ani....
pomi de-o frumusete dumnezeiasca isi etaleaza bogatia de flori de toate culorile,....dar adapostindu-te la umbra lor ...visezi uneori la liliacul care inmiresma candva,undeva,toata strada....
dar de mult ...tare de mult n-ai mai trecut pe langa el, cand era in floare.......
faci ce faci si mai tot mereu readuci cate-o amintire ,mergi pe drumul ei, dar ,de frica parca sa nu se piarda o asezi la loc ...si te intorci la viata cea de toate zilele
dar nu uiti,n'ai cum sa uiti... prietenii, strazile,culorile in anotimpuri..plaiurile si muntii...toate sunt gramadite in bagajul care l-ai adus cu tine si vor trai cat vei trai si tu ...masina de gatit din tabla cu cuptoras,afara in gradina Cislaului...acolo gateam ,in vestitele concedii cu prietenii nostrii,Anisoara si Lulu..gateam la sobita,coceam painea, fierbeam sau coceam porumbul din gradina si vedeam in jurul nostru pomi plini de roade,flori de toate culorile,brazde cu toate legumele, iar din departare, cu nasul pe sus ne priveau muntii Buzaului...fetele,Dana si Luiza pareau si se simteau ca "Alice in tara minunilor"... cand se catarau in copaci, cand se rostogoleau prin iarba ,cand leneveau sau citeau in hamac....ne ofereau si momente de teatru de papusi regizat de ele, costumatia deasemenea era inventia lor ...le tinea isonul catelusa Tilica, vajnica paza a livezii,cand toti eram in Bucuresti
aproape zilnic,treceam, ( insotiti de latratul cainilor autohtoni, care nu ne cunosteau prea bine ) prin lanul de porumb imbogatit din loc in loc cu portocaliul viu al tufelor de catina,spre plaja raului Buzau,unde parca eram pe o insula doar a noastra...nimic si nimeni nu era in jur ...doar noi, raul care forfotea zurbagiu in drumul lui, natura minunata si pofta nebuna de viata ... inegalabile zile...
dar si ce nopti ...cand ne intindeam la cate un pocker de ne-apuca dimineata..radeam mult,mancam pranz in miez de noapte ...totul bineanteles in surdina,ca fetele dormeau...dimineata ,n aruncau cate-o cautatura din are se intelegea ca stiu ele cam ce-am facut si profitau de ocazie sa ne pregateasca ele micul dejun ..tare le mai placea sa puna ele masa in curte cu cateva flori din gradina puse intr-un pahar...
pe scena livezii trona marele butoi in care puneam prunele adunate grijuliu, sa nu se piarda una, pentru a deveni mai tarziu licoarea cea auriu-transprenta...se stie cine era dansa..acea licoare care aducea stralucire in ochi,te incalzea doar cand o vedeai iar dupa ce-o sorbeai ,radeai, plangeai, dansai si ce nu??!!... facerea tuicii era un ritual..socru meu,Vasilica(tai-tai,ii spunea Dana) venea din Bucuresti,avea pregatite din generatii toate ustensilele...sa iasa, buna, sa iasa multa si mai ales sa iasa tare..alambicul isi facea treaba cu sarg,nici nu vroia s'auda de pensie cu toate ca-i cam albise circitul ... beam noi,beau prietenii,beau neamurile si vecinii...da cine nu?"-sa va servesc cu ceva?"-hmm,stiti,o tuiculita de-a dumnevoastra,daca mai aveti,ar face minuni -cum sa n'avem??!!!ca'ntodeauna avem grija sa nu ramana pivnita goala pana la productia viitoare...intr-o buna zi tai-tai s-a pus pe treaba conform ideiipe care-o pritocea de mult si anume ca nu se poate sa fie in livada la el de toate si tocmai tuica sa se plictiseasca fara vin ..asa ca s-a pus pe idee, cu incapatanarea fireasca a berbecului, si-a priponit si via cea noua

coliere si bratari cu cristale,perle si sidef

daca vrei sa -mi arati cat ma iubesti, adu-mi din adancuri o scoica....
elibereaza perla din capcana somnului ei de frumusete si impleteste-mi-o pe gat cu un fir de dragoste....
cand perla isi va pierde stralucirea,voi intelege......

foto by Dana
creatia mea 2007-2008

din picturile mele

"portret femeie"-din lucrarile mele-ulei pe panza

"portret" din lucrarile mele-ulei pe panza

"trandafir"- detaliu -din picturile mele-ulei pe panza